Tuesday, April 24, 2007

"Great minds discuss ideas, average minds discuss events, small minds discuss people."

Omul e rau de la natura, este un rau necesar care judeca aspru si cand respira... unii isi consuma timpul si gandurile insirand si punand in balanta idei, unii discuta evenimente, intamplari, pe cand altii, care sunt cei mai MULTI, isi investesc timpul comentand oameni... de la vedete, colegi, prieteni, la familie. Nu am inteles niciodata ce este asa de fascinant pentru mintea umana in a analiza alti oameni... invidie pana la dispret, admiratie pana la obsesie... Oricum ar fi, mintea umana are o capacitate fascinanta de inventie a judecatilor false, a zvonurilor..... vesnicul "din tantar armasar" and so on...
In continuare impartasesc cu voi nevoia de a intelege de ce oamenii vorbesc prea mult despre oameni, de ce se discrediteaza intre ei si care este MARELE CASTIG?
Viata m-a invatat in nenumarate randuri ca increderea in oameni se pierde usor si nu este o revelatie fericita. Nu o data am "asistat incognito" la discutii despre mine, care erau adevarate SF-uri, am "invatat multe despre mine":) si in continuare ma depaseste acest hobby al unora, de a inventa si dezbate neobosit alte persoane. Oare este vorba de o limita, un orizont de gandire stramt sau doar de frustrari refulate pe destinele altora, lipsa de ocupatie?
Get a life! Twisted, small minds...

Am ajuns sa ador discutiile interminabile la o cafea sau la o plimbare in care subiectele de discutie nu cunosc limite, in care opiniile contrare nasc monstri si zane:). Am senzatia uneori ca la sfarsitul unei zile, la sfarsitul listei de taskuri efectuate contratimp, doar aceste momente sunt doar pentru mine si cred ca a jongla cu idei impreuna cu cineva in care iti gasesti corespondent este cea mai frumoasa si relaxanta joaca a intelectului. Te refugiezi de tot si toate. Eh, la polul opus, cum ar fi sa stau seara sa comentez pe X, Y, Z, sa imi creez scenarii si sa imi inund timpul si mintea cu vietile altora?

Trezirea! Chiar asa de plictisiti sunteti de propria viata? Sau nu puteti mai mult? Mda... se justifica pentru unii, pur si simplu nu se pot desprinde de spectacole de viata de tip "Dan Diaconescu", de pofta de scandal, de setea de intrigi. Frumosi oameni! Mari caractere!

Eu cel putin am obosit sa imi mai pese de "vocea plebei", ma afecteaza din ce in ce mai putin. Este o vorba mare in PR care se aplica si in viata de zi cu zi "the worst thing besides being talked about is not to be talked about". So... keep rollin' ur pathetic stories:).
I have better things to do with my time and so do you. Tocmai acesta este si scopul acestui blog, provocarea la metadialog, la IDEI. Inveti infinit mai multe despre cei din jur cand dezbati, cand te contrazici, cand te ambitionezi... Ideile sunt o componenta inepuizabila a mintii umane, idei vechi sau noi, nu e relevant, important este ca nu sunt uitate si ca se imbunatateste spiritul critic, creativitatea si exprimarea ei.

8 comments:

Anonymous said...

Un blog pe care nu-l citesti inainte de culcare, de tipul hai sa mai citesc si eu ceva, ca nu mai dormi.

M-am oprit si eu asupra unui subiect, accesibil oamenilor de rand, cu probleme normale, nu filosofice, cu intrebari multe si raspunsuri putine :)si anume acela cu oamenii si dscutiile lor, si comentariile lor etc. Sunt clar frustrari.

Anonymous said...

Nu cred ca exista un "mare castig" cand ii barfesti pe ceilalti. Poate doar satisfactia ca si altul gandeste ca tine, sau ca tu l-ai facut sa gandeasca asa. Cred ca cei care au asemenea preocupari, de a barfi si de a denigra, pur si simplu nu pot mai mult. Nu au o viata a lor, traiesc discutandu-i pe altii si gasindu-le defecte pentru ca sa para ei extraordinari. Au complexe pe care nu si le pot depasi decat in felul asta. Iar asemenea persoane nu se pot "imprieteni" decat cu altii ca ei (am pus ghilimele pentru ca nu cred ca genul asta de oameni pot fi cu adevarat prieteni pentru cineva). Si vor avea parte de acelasi tratament.

Carmen Boer said...

E pacat ca cei din ultima categorie sunt cei mai multi dintre noi. E si mai pacat ca acestia, din cauza complexelor si ale frustrarilor, reusesc sa se autolimiteze...Pentru ca asta mi se pare ca fac. Cand alegi sa discuti despre X sau Y, in loc sa citesti o carte, inseamna pe de-o parte ca atata te duce capu, dar pe de alta parte, inseamna ca asta ai ales tu sa faci. Nu cred ca mai exista cale de intoarcere pentru astfel de oameni. Ei isi vor hrani mereu ego-ul cu micile defecte ale altora (negand sa le vada pe ale lor) si comentand vietile altora. Si nu pentru ca ale lor nu ar putea fi interesante, ci pentru ca se complac sa "traiasca" alte vieti.

Anonymous said...

Ok, cred ca suntem de acord ca in toate trebuie sa existe un echilibru si o limita.

Cred ca este natural sa vorbesti despre alti oameni. Suntem "animale" sociale, singuri nu puteam supravietui. Tot ce se intampla in jurul nostru are legatura cu oamenii si se intampla prin ei.

Tot oamenii te formeaza si te influenteaza, de cand te nasti si pana te duci.

Important este ce vorbesti despre ei si despre cine vorbesti. Da e o pierdere de timp sa vorbesti despre oamenii de la "Mircea Radu Show". Vorbeste insa despre oamenii de la care ai de invatat, cei care realizeaza ceva sau cei cu care relationezi zi de zi si care, intr-un fel sau altul iti afecteaza existenta. Te poate ajuta sa te cunosti mai bine, sa ii cunosti mai bine, sa vezi ce e bine si ce nu. Eu cred ca exista o diferenta intre barfa vulgara si discutia utila.

Anonymous said...

sa inteleg ca barfa e un sport national :)))

a vorbi pe cineva si a gasi placere in asta e o treaba (placerea de a barfi pur si simplu, de a cunoaste)

a vorbi pe cineva si a face din asta singurul tau subiect de conversatie e alta treaba

a vorbi pe cineva si a gasi prin asta o modalitate de descarcare nervoasa e o a treia treaba

a vorbi pe cineva si a face bascalie e cu totul si cu totul alta treaba

nu pot sa nu recunosc, cel putin in ceea ce ma priveste, cu cata satisfactie (marunta, ce-i drept) comentez felul de a se imbraca al unora (in genere, cazurile nefericite), felul de a vorbi, genul de comportament si

DRAGII MOSULUI, IN ZIUA DE AZI CAND NE AFLAM INTR-O EXPLOZIE DE PROST GUST, PENIBIL, KITCH, PROSTIE CU "P" MARE, E MARE MARE PACAT SA RATEZI SANSA A OBSERVA ACESTE NEOFIINTE UMANOIDE SI TOTUSI FOARTE PUTIN UMANE-RATIONALE!!! Beneficiile sunt enorme: iti dai seama mult mai acut cum NU trebuie sa faci, te distrezi copios, iti ascuti simtul observatiei, iti concretizezi niste ganduri in actul vorbirii.....

CU MANA PE INIMA, RECUNOSC: MIE IMI PLACE SA BARFESC! MA AMUZA TERIBIL!

e drept ca unii fac din barfa unicul lor subiect de conversatie. asta inseamna ca sunt niste oameni pe care scoala si cartea nu i-a atras in mod deosebit, sunt oameni limitati care vorbesc exact despre ceea ce stiu si despre ce le este mai la indemana sa afle. pe mine nu ma deranjeaza ca vorbesc vrute si nevrute, multe si marunte, macar vorbesc. macar comunica intr-un fel. nu devin niste salbatici, nu se insingureaza, nu devin canibali. eu cred ca astfel se dezvolta si o dragoste fata de subiectul tau.
de exemplu: cand se intalnesc 2 oameni vorbesc despre: ce a mai facut animalul de casa (pe care il iubesc), ce carte au mai citit (cititul in sine le place si ii intriga, ce filme au mai vazut (nu e locul acum sa spunem ce mult ne plac filmele!), ce au mai facut la serviciu (iti place, nu-ti place - iti place sa iei bani), cu cine se mai vede lumea (persoanele din discutie, fostii colegi de liceu - cine nu s-a simtit bine in liceu?!?!?-fostii colegi de facultate etc), politica (si toti, vrem sa recunoastem sau nu, avem cel putin 1 idee politica, putini is cei care vor sa ramana indiferenti la subiect), motoare, masini,itnews....in mare cam astea-s subiectele de conversatie.

a vorbi numai despre idei este o utopie, zic eu

omul marunt trebuie sa ramana marunt, chit ca barfeste sau nu. in loc de barfit, puteam sa spunem ca se uita la televizor sau bea de la ora 5 dimineata. e vorba de cercul lui ingust, e vorba de munca fizica preponderenta si cred ca este vorba de o treaba mult mai interesanta pe care inca n-o pot dezvolta foarte bine, o treaba deasupra puterii noastre de actiune, o treaba sociala sau etnica: GURA LUMII

acea GURA A LUMII care ni se opune, care ne judeca, care ne ingradeste, care ne critica.....si noi, ca sa simtim ca luptam cu forte egale (pt ca asa sunt oamenii - lupi pt oameni) le ironizam calitatea si nivelul conversatiei....hmm

hai sa fim mai ingaduitori si mai blajini si mai rezervati in ai eticheta pe oamenii astia. e posibil, ca la nevoie, fiind ca si-au dezvoltat o asa de mare afectiune (si cand vorbesti cu invidie despre cineva tot implici sentimente) ei sa fie sprijinul nostru si nu vreun freak cu idei absconse si stralucite care te lasa balta cand nu te astepti

Anonymous said...

So you are all small minds...you are discussing people that in turn discuss people...what's use?!?!?!

BackSpace said...

Deci se merge pe stilul "Big Brother".. Nu avem o viata a noastra care sa ne satisfaca si gasim satisfactie in a ironiza, critica, sau (mai rar intalnit) a admira in stanga si in dreapta. Omul prin definitie este o fiinta minunata.. Omul nu isi cunoaste limita.. Omul de asemenea este cea mai meschina dintre creaturi.. dureros dar adevarat.. Ma gandesc ca poate exista o dorinta de auto-afirmare in barfa asta.. Marele castig? Poate doar acela ca poti vorbi ca o moara stricata.. Si daca ai gasit pe cineva care sa te si aprobe .. atunci e partenerul ideal de barfa.. A-ti observat ca o discutie despre cineva, atunci cand apar contradictii, se termina repede? De ce oare? Iar in momentul in care simti o admiratie obsesiva pentru cineva.. indiferent daca este adevarat ce spui sau nu .. ai tendinta sa exagerezi.. si incepi sa deranjezi.. Omul e plin de defecte.. But that`s the beauty of him, in a strange, VERY strange way.. Un om perfect devine plictisitor.. usor de citit uneori.. Am sarit putin de la subiect.. Un defect al meu.. :)

BackSpace said...

Ciudat totusi cum toti ne-am oprit la "Small minds discuss people".. Nu credeti ?